Riscuri și vulnerabilități ale elevilor în mediul online – studiu realizat de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii

Inspectoratul General al Poliției Române, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii ne-a oferit informații despre riscurile și vulnerabilitățile în mediul online ale copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani. Mai jos găsiți o parte din concluziile aceste cercetări. 

Sunt informații care ne ajută să înțelegem importanța campaniilor prin care copiii învață să gestioneze situațiile de pe internet, iar adulții învață cât de important este să deschidă discuții despre siguranța online. 

Inspectoratul general al poliției Române luptă și împotriva criminalității informatice

Citește rândurile de mai jos pentru a vedea o parte din concluziile oferite direct de RO Cyberex. Vei afla, printre altele, pericolele la care sunt expuși copiii în mediul online, opinia profesorilor cu privire la siguranța online și care sunt oamenii la care apelează elevii atunci când au probleme provenite din mediul online.

  • Marea majoritate a elevilor chestionați (96%) utilizează internetul în fiecare zi.
  • 76% dintre elevi accesează internetul de pe propriul dispozitiv mobil.
  • Peste o treime dintre elevi au început să utilizeze internetul de la vârste foarte mici, când aveau mai puțin de 7 ani.
  • Metoda autodidactă este calea de învățare-adaptare definitorie pentru cea mai mare parte a respondenților.
  • Mijloacele de divertisment (rețele de socializare, vloguri, filme/seriale)nacaparează agenda utilizatorilor minori de internet. Odată cu înaintarea în vârstă, tinerii se angajează în achiziții de bunuri și servicii de pe internet, dar se manifestă și creșterea sentimentului de siguranță față de mediul online.
  • Rețelele de socializare ocupă un loc primordial în discursul elevilor, acestea fiind menționate de respondenți în subiecte precum modurile principale de utilizare a internetului, preocuparea pentru siguranța contului (ex. înlocuirea periodică a parolei), dar și referitor la potențialele riscuri percepute, aceștia fiind îngrijorați cu privire la spargerea conturilor, conversațiile cu caracter indecent, solicitări din partea străinilor.
  • Un procent destul de ridicat dintre elevi au afirmat că au fost victime ale diverselor tipuri de infracțiuni pe internet. Cei mai mulți dintre ei au remarcat că au avut dispozitivele pe care le utilizează afectate de softuri malițioase (39%) sau au dat, din întâmplare, în timp ce navigau pe internet, de materiale pornografice (38%).
  • În general, observăm că victimele situațiilor neplăcute de pe internet au preferat să apeleze la cercul apropiat (prieteni, părinți), mai degrabă decât orice altă modalitate de a anunța ce au pățit, apelând mai puțin sau mai târziu la autorități.
  • Motivul cel mai frecvent invocat de către elevi atunci când nu au acționat în legătură cu incidentele online cu care s-au confruntat este percepția unui grad redus de risc al situațiilor, diminuarea consecințelor negative și atribuirea unei importanțe scăzute evenimentelor propriu-zise.
  • Comunicarea deficitară a evenimentelor a fost strâns legată și de sentimentul
  • de rușine, precum și de neîncrederea în eventualele soluții.
  • Procentul în care s-a apelat la sprijinul cadrelor didactice este unul destul de scăzut. De asemenea, există foarte multe situații în care minorii nu au discutat
  • cu nimeni despre ceea ce au pățit pe internet.
  • Dincolo de percepțiile minorilor, optica este diferită în cazul adulților, al persoanelor implicate în procesul educativ al celor dintâi. Astfel, remarcăm efectele severe, pe termen lung ale utilizării internetului, pornind de la afectarea stării de sănătate, atât pe plan fizic, cât și emoțional, la limitarea capacităților intelectuale, terminând cu amplificarea comportamentelor
  • violente sau de inadaptare socială.
  • Mai mult, incapacitatea de a discerne pericolele implicate de mediul online poate conduce la situații victimale ample (furtul unor date, diferite forme de șantaj, abuzuri sexuale, trafic de persoane), dar și la situații infracționale (iarăși furtul de date, complicitate la diferite infracțiuni informatice, distribuirea de materiale pornografice).
  • Cei mai mulți dintre profesorii intervievați afirmă cu tărie că timpul petrecut de elevi pe internet este mult mai mare decât în anii precedenți.
  • În opinia profesorilor, în general, elevii nu știu care sunt riscurile de pe internet, iar atunci când cunosc aceste riscuri, nu țin cont de acestea, considerând că lor nu li se poate întâmpla nimic.
  • Elevii sunt apreciați ca având competențe limitate, foarte strâns legate de sfera divertismentului, sfera recreativă, foarte puțini dintre aceștia deținând cunoștințe tehnice. Mai mult, slaba pregătire în domeniu este reflectată și în cazul profesorilor, aceștia neavând astfel mijloace de sprijin și îndrumare.
  • Opinia majoritară a profesorilor este că ei nu sunt suficient de bine pregătiți în ceea ce privește siguranța pe internet a elevilor lor, doar unii fiind la curent cu „lumea virtuală” și cu tot ceea ce implică ea.
  • De altfel, ei consideră că „educația online se realizează în timp, necesită informații multiple, actualizate și o monitorizare atentă a mediului online”.
  • Pe lângă informațiile necesare referitoare la riscurile din mediul online și modalitățile de prevenire a unor infracțiuni, profesorii doresc să știe care sunt pârghiile prin care îi pot ajuta pe elevii lor în situația în care aceștia ar deveni victime.
  • În percepția polițiștilor, fenomenul criminalității informatice a urmat în ultimii ani un trend ascendent, observându-se o diversificare a modurilor de operare și a complexității acestora.
  • În opinia celor care gestionează dosarele legate de infracțiuni informatice aflăm că faptele constatate frecvent în care pot fi regăsiți minori fie ca autori, fie ca victime, sunt, în cazul pornografiei infantile, cele de distribuire de materiale pornografice cu minori, iar în cazul atacurilor cibernetice, cele de spargere a unor conturi/ acces ilegal la sisteme informatice.
  • Ambele situații sunt în strânsă legătura cu rețelele de socializare, conturile aferente acestora fiind vizate de atacuri pentru prima categorie de fapte sau utilizate drept căi de comunicare în primă fază, iar ulterior mijloc de distribuire a unui conținut compromițător, în cea de-a doua categorie.
  • Victimizarea minorilor prin atacuri cibernetice vizează de obicei obținerea unor date cu caracter personal, a accesului la sistemele informatice pe care aceștia le utilizează, pentru ca ulterior, infractorii să poată dobândi foloase materiale.

Ce putem face pentru a proteja copiii de pericolele online

Parteneriate între instituții, ONG-uri, oamenii care pot influența opinia publică, părinți și profesori cu scopul de a ajuta copiii sunt cel puțin sănătoase. 

Prin programul Eroii Internetului am pornit o campanie cu rezultate deja vizibile. Copiii au început să înțeleagă ce este în regulă și ce nu în mediul online, iar adulții deschid discuții pe care nu le-au mai purtat până în prezent cu cei mici. 

Urmărește blogul nostru și paginile social media Adfaber pentru a vedea cum ajutăm copii să fie în siguranță pe internet. Revenim și cu mai multe date oficiale din partea Inspectoratului General al Poliției Române.

Distribuie postarea

Share on facebook
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email

Abonează-te la NEWSLETTER

Get updates and learn from the best

Citește mai departe...

Eroii Internetului

Caravana Eroii Internetului e aici! 

Echipa Adfaber se pregătește să plece la drum! Pornim caravana Eroii Internetului, mergem din școală în școală și ajutăm elevii să devină cetățeni digitali responsabili.


Aducem educația mai aproape de tehnologie

Află despre proiectele pe care le derulăm din dragoste pentru tehnologie: