„Ce vrei să faci peste 5 ani?”
O întrebare simplă, pe care o auzim la școală, în familie, în chestionare, peste tot. Ar trebui să ne provoace să visăm, să planificăm, să ne creăm un scop. Însă, pentru tot mai mulți dintre noi, tinerii și adolescenții de azi, întrebarea aceasta a devenit tot mai complicată și greu de abordat.
Pentru că trăim într-un prezent zgomotos, instabil și influențat de o forță tăcută, dar puternică: media și mass-media.
De ce ne simțim blocați?
Zilnic, suntem expuși la zeci, poate sute de mesaje-de la filmulețe scurte pe TikTok, până la ,,povești de succes,, pe Instagram sau YouTube. Vedem tineri care par să aibă totul: bani, carieră, libertate. Ni se spune că putem ,,reuși rapid,, dacă urmăm niște pași simpli. Se creează iluzia că oricine poate deveni faimos sau bogat peste noapte.
În spatele acestor imagini frumos editate, realitatea e rar arătată. De cele mai multe ori nu vedem îndoielile, eșecurile, nesiguranțele sau munca grea. Așa ajungem să ne comparăm cu ceva ce nu e real. Și atunci, întrebarea ,,Ce vrei să faci peste 5 ani?” devine o presiune.
- ,,Dacă nu am un plan clar, înseamnă că sunt în urmă?”
- ,,Dacă nu știu ce carieră vreau, sunt deja pierdut?”
- ,,Dacă nu devin faimos și viral, mai contez ?”
Asta e una dintre cele mai mari probleme ale noastre: nu faptul că nu avem un răspuns, ci faptul că ni se pare greșit să nu-l avem.
Rolul media-fereastră sau oglindă distorsionată?
Media are potențialul de a ne inspira, informa și conecta, dar dacă nu suntem atenți devine o oglindă care ne deformează imaginea de sine. În loc să ne arate ce putem deveni, ne arată ce ,,ar trebui,, să fim,conform trendurilor, algoritmilor și like-urilor.
Nu e nimic greșit în a admira reușita altora, dar când toți par ,,mai buni” sau ,,mai realizați”, apare frustrarea, iar aici intervine ceva esențial: alfabetizarea media.
Media, în toate formele sale, joacă un rol paradoxal. Pe de o parte, ea poate fi o sursă valoroasă de informare și inspirație. Pe de altă parte, ea devine adesea o barieră care limitează modul în care tinerii își construiesc imaginea despre sine și despre viitor. Mass-media tradițională, precum televiziunea sau presabși media digitală-rețele sociale, platforme de video, site-uri de știri-coexistă într-un peisaj informațional complex și deseori fragmentat. Diferența fundamentală constă în modul în care aceste canale comunică: mass-media tinde să fie unidirecțională și cu filtre editoriale clare, în timp ce media digitală este interactivă, dar făra un control strict asupra veridicității informației.
În acest context, algoritmii devin actori invizibili, dar puternici, care modelează în mod constant conținutul pe care îl consumăm. Aceștia selectează și personalizează informațiile pe baza comportamentului nostru anterior, creând astfel o bulă informațională în care tinerii sunt expuși repetitiv la aceleași tipuri de mesaje si modele de viață. Această personalizare nu urmărește neapărat binele utilizatorului, ci mai degrabă maximizarea atenției și a implicării, ceea ce poate accentua presiunea de a se conforma unor standarde nerealiste.
Un fenomen strâns legat este cel al știrilor false sau fake news, care se răspândesc cu rapiditate și afectează capacitatea tinerilor de a discerne între realitate și manipulare. Această dezinformare, combinată cu tendința media digitală de a promova conținutul emoțional și spectaculos, amplifică confuzia și nesiguranța în luarea deciziilor legate de viitor.
În plus, tinerii trebuie să fie conștienți și de amprenta digitală pe care o lasă prin activitățile lor online. Fiecare postare, căutare sau interacțiune poate contribui la construirea unui profil digital care poate influența mai târziu oportunitațile lor educaționale sau profesionale, dar și percepția socială. În acest sens, educația privind gestionarea responsabilă a prezenței digitale devine esențială.
De asemenea, o altă presiune majoră provine dintr-un context social în care incertitudinea este văzută ca un defect, iar tinerii simt nevoia să ofere răspunsuri clare și definitive. Această așteptare împiedică acceptarea naturală a procesului de căutare și dezvoltare personală, în care nu există întotdeauna un drum fix sau un plan prestabilit.
Pentru a depăși aceste bariere, dezvoltarea gândirii critice și a unei atitudini proactive în filtrarea informațiilor este crucială. A învăța să verificăm sursele, să identificăm manipulările și să ne construim opinii bazate pe informații verificate, nu este doar un exercițiu intelectual, ci o necesitate pentru a rămâne autonomi într-o lume digitală complexă.
Ce înseamnă să fii informat, nu influențat?
În cadrul programului Fii informat ,nu influențat!, am învățat că nu e suficient să ai acces la informație- trebuie sa știi să o analizezi, să o filtrezi și să o înțelegi corect.
Când vine vorba de viitor, asta înseamnă:
- Să recunoști conținutul manipulator-acel tip de mesaj care îți spune cum ,,trebuie,, să fii sau sa faci, fără să-ți ofere spațiu să gândești cu mintea ta.
- Să nu confunzi vizibilitatea cu valoarea-doar pentru că ceva e viral, nu înseamnă că e valoros pentru tine.
- Să nu lași algoritmul să decidă ce modele urmezi-majoritatea platformelor nu sunt construite ca să te educe, ci ca să te țină cât mai mult captiv.
Ce putem face concret
Gândește critic!
Întreabă-te: De ce apare conținutul acesta în fața mea? Ce scop are? E real sau doar o imagine?
Nu te compara, inspiră-te!
E normal să nu știi exact ce vrei sa faci. Caută exemple reale, nu perfecte. Oamenii de succes nu au avut totul clar de la început.
Caută răspunsurile în interior, nu în scroll!
În loc să aștepți ca media să-ți spună ce să devii, întreabă-te sincer: Ce îți place?, Ce te pasionează?, Ce îți trezește curiozitatea?
În final, este evident că media nu este doar o sursă de informație, ci un factor care modelează mentalitatea și percepția tinerilor despre viitor. De aceea, conștientizarea acestor mecanisme și dezvoltarea unor strategii educaționale eficiente sunt esențiale pentru a ajuta adolescenții să navigheze cu încredere și echilibru în procesul lor de auto-descoperire și planificare a viitorului.
„Un om îşi poate imagina lucruri care sunt false, dar el poate înţelege numai lucruri care sunt adevărate, pentru că în cazul celor false, reţinerea lor în memorie nu înseamnă înţelegere.” – Isaac Newton
Articol realizat de Boghiu Marina-Iuliana, elevă la Colegiul National ,,Grigore Moisil,, Onești, în urma participării în programul de educație media „Fii Informat, Nu Influențat!” derulat de Adfaber și finanțat prin programul Efectiv Civic, dezvoltat de FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu RAF – Romanian American Foundation și cu sprijinul CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent.
➡️ Mai multe despre programul „Fii Informat, Nu Influențat!” și alte materiale realizate de elevii din România pe 👉 adfaber.org/fii-informat-nu-influentat
Despre Adfaber
ADFABER.org este organizația nonprofit care ajută elevii și profesorii din școlile de stat să își dezvolte abilitățile digitale. Organizează anual proiecte care contribuie la adoptarea tehnologiei în procesul educațional și la formarea elevilor în domenii IT.
Despre „Fii Informat, Nu Influențat!”
„Fii Informat, Nu Influențat” este un program care încurajează gândirea critică, curiozitatea și implicarea tinerilor în combaterea manipulării și în promovarea unui consum de media conștient.
