{"id":6311,"date":"2020-08-18T09:57:05","date_gmt":"2020-08-18T09:57:05","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.adfaber.org\/?p=283"},"modified":"2020-08-18T09:57:05","modified_gmt":"2020-08-18T09:57:05","slug":"educatia-si-necesitatea-comunicarii-ei-catre-public","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/adfaber.org\/en\/educatia-si-necesitatea-comunicarii-ei-catre-public\/","title":{"rendered":"Educa\u021bia \u0219i necesitatea comunic\u0103rii ei c\u0103tre public"},"content":{"rendered":"

\u201dEduca\u021bia este cea mai puternic\u0103 arm\u0103 pe care o po\u021bi folosi pentru a schimba lumea\u201d
<\/em><\/strong>-Nelson Mandela<\/p>\n\n\n\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu educa\u021bia din Rom\u00e2nia?<\/p>\n\n\n\n

Blocat\u0103 \u00eentr-un \u0219irag continuu de reforme care nu reformeaz\u0103, ci mai degrab\u0103 bulverseaz\u0103, educa\u021bia din Rom\u00e2nia se zbate \u00eentre critici, eterne propuneri, bugete insuficiente \u0219i un curent ascendent de sus\u021binere a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului privat, a proiectelor educa\u021bionale venite dinspre societatea civil\u0103 \u0219i a fenomenului homeschooling. Ca \u0219i c\u00e2nd toate problemele cu care se confrunt\u0103 nu ar fi suficiente, procesul educa\u021bional din Rom\u00e2nia sufer\u0103 \u0219i de lips\u0103 de comunicare, pe toate palierele \u2013 \u0219i mai ales \u00eentre acestea.<\/p>\n\n\n\n

Institu\u021biile statului responsabile cu propunerea \u0219i implementarea politicilor educa\u021bionale au la dispozi\u021bie numeroase canale de dezbatere \u0219i comunicare, \u00eens\u0103 acestea includ prea pu\u021bin (sau deloc) beneficiarii finali \u2013 elevii, precum \u0219i participan\u021bii indirec\u021bi \u2013 p\u0103rin\u021bii, societatea civil\u0103, companiile de pe pia\u021ba muncii. Astfel, o ini\u021biativ\u0103 bun\u0103 risc\u0103 s\u0103 treac\u0103 nev\u0103zut\u0103 ori s\u0103 nu devin\u0103 niciodat\u0103 realitate din cauza lipsei de comunicare a acesteia c\u0103tre public sau actorii implica\u021bi. Pentru a evita astfel de situa\u021bii, este nevoie ca procesul educa\u021bional s\u0103 fie \u201dpromovat\u201d pe pia\u021b\u0103 la fel cum s-ar promova un produs.<\/p>\n\n\n\n

Analogia ne duce \u00een domeniul marketingului, unde comunicarea eficient\u0103 a produsului c\u0103tre pia\u021b\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru a avea succes. Bog\u0103\u021bia de canale de comunicare de care dispunem \u00een prezent este menit\u0103 s\u0103 simplifice lucrurile, s\u0103 ajute, s\u0103 duc\u0103 mesajele c\u0103tre tipuri variate de public. \u00cen cazul educa\u021biei \u00eens\u0103 ne lovim \u00een primul r\u00e2nd de blocajul institu\u021bional: opacitatea, lipsa de flexibilitate a organismelor decizionale din procesul educa\u021bional, desconsiderarea beneficiarilor finali direc\u021bi sau indirec\u021bi (prin catalogarea lor drept \u201dnespeciali\u0219ti\u201d) \u2013 ca s\u0103 numim doar c\u00e2teva dintre minusuri.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i teoretic supuse dezbaterii publice, cele mai multe reforme educa\u021bionale vin impuse, iar impactul lor la nivelul \u201dfirului ierbii\u201d nici m\u0103car nu este o tem\u0103 de analiz\u0103. Guvernul, ministerul \u0219i alte institu\u021bii implicate comunic\u0103 strict formal propunerile noi, de multe ori ajung\u00e2nd s\u0103 le retrag\u0103 ori s\u0103 le modifice sub presiunea opiniei publice \u0219i a asocia\u021biilor de elevi, p\u0103rin\u021bi sau profesionale, care se revolt\u0103 \u00een fa\u021ba modalit\u0103\u021bii de implementare sau a posibilelor efecte ale m\u0103surilor propuse. Aceast\u0103 situa\u021bie ar putea fi remediat\u0103 cu ajutorul unei comunic\u0103ri deschise \u0219i eficiente.<\/p>\n\n\n\n

De ce are educa\u021bia nevoie s\u0103 fie comunicat\u0103?<\/p>\n\n\n\n

To\u021bi elevii implica\u021bi \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare sunt destine \u00een formare, de a c\u0103ror preg\u0103tire depinde viitorul \u00een care ei devin \u201dvioara \u00eent\u00e2i\u201d. A \u00een\u021belege procesul educa\u021bional prin care trec este esen\u021bial pentru aceast\u0103 formare a lor ca personalit\u0103\u021bi, dar \u0219i ca viitori deciden\u021bi pentru alte genera\u021bii ce le vor succede. Pe c\u00e2t de necesar este ca ei s\u0103 beneficieze de o educa\u021bie de calitate, pe at\u00e2t de vital este s\u0103 fie parte din crearea acesteia. <\/p>\n\n\n\n

Sunt suficiente modalit\u0103\u021bile clasice de comunicare ale statului pentru acest demers? Cu siguran\u021b\u0103 nu. Transmiterea unor decizii de la minister la inspectoratele \u0219colare, la \u0219coli \u0219i apoi la profesorii nevoi\u021bi s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 se face prin canalele oficiale. Dar tinerii nu sunt de g\u0103sit aici. Ei se afl\u0103 pe re\u021bele de socializare, \u00een spa\u021bii virtuale de discu\u021bie, \u00eentr-un mediu \u00een care pot g\u0103si oric\u00e2nd orice informa\u021bie spre compara\u021bie sau exemplificare la \u201dun click distan\u021b\u0103\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Nici companiile de pe pia\u021ba muncii nu se pot g\u0103si pe acele canale institu\u021bionale, dar comunicarea cu acestea ar fi esen\u021bial\u0103 pentru stabilirea unor cerin\u021be ce vizeaz\u0103 educa\u021bia oferit\u0103 viitorilor lor angaja\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

La fel de important\u0103 este \u0219i comunicarea dinspre companii c\u0103tre public (\u0219i chiar institu\u021bii ale statului) a ideilor inovatoare, campaniilor de tip CSR centrate pe educa\u021bie sau a propunerilor de parteneriate educa\u021bionale (ori chiar reforme). Aceast\u0103 form\u0103 de comunicare ar trebui s\u0103 fie extrem de bine dezvoltat\u0103 \u0219i constant\u0103 (eventual chiar \u00eenglobat\u0103 \u00eentr-un singur canal de comunicare, care s\u0103 cuprind\u0103 toate ini\u021biativele \u0219i proiectele mediului privat legate de educa\u021bie). Atragerea ONG-urilor centrate pe educa\u021bie \u00een lan\u021bul de comunicare c\u0103tre profesori, elevi, p\u0103rin\u021bi \u0219i companii ar reprezenta un pas \u00een\u021belept \u00eentr-o strategie na\u021bional\u0103: acestea pot servi cu u\u0219urin\u021b\u0103 at\u00e2t ca instrumente de livrare a informa\u021biei, c\u00e2t \u0219i ca mediatori sau intermediari \u00een dezbatere \u00eentre toate taberele implicate \u00een procesul educa\u021bional.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

”Comunicarea institu\u021bional\u0103 este uneori privit\u0103 cu ne\u00eencredere sau reticen\u021b\u0103, probabil din cauza caracterului s\u0103u formal, rigid. Un organism dedicat educa\u021biei, dar din sfera societ\u0103\u021bii civile, poate sus\u021bine o comunicare mai prietenoas\u0103, mai accesibil\u0103 tuturor p\u0103r\u021bilor implicate \u2013 \u0219i \u00een special beneficiarilor finali. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i c\u00e2nd vorbim de comunicarea ini\u021biativelor din sfera privat\u0103 care vizeaz\u0103 educa\u021bia: au alt\u0103 vizibilitate c\u00e2nd implic\u0103 actori din societatea civil\u0103. De ce s\u0103 comunic\u0103m astfel de ini\u021biative? Simplu: orice lucru bun, f\u0103cut \u0219i comunicat ca atare, poate inspira \u0219i pe al\u021bii. Comunicarea nu face dec\u00e2t s\u0103 ajute la r\u0103sp\u00e2ndirea ideilor bune \u0219i \u00eenmul\u021birea acestora, ceea ce reprezint\u0103 un categoric c\u00e2\u0219tig pentru evolu\u021bia procesului de educa\u021bie.” <\/em>Alin Chiriac, CEO \u0219i fondator Adfaber.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201dEduca\u021bia este cea mai puternic\u0103 arm\u0103 pe care o po\u021bi folosi pentru a schimba lumea\u201d-Nelson Mandela Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu educa\u021bia din Rom\u00e2nia? Blocat\u0103 \u00eentr-un \u0219irag continuu de reforme care nu reformeaz\u0103, ci mai degrab\u0103 bulverseaz\u0103, educa\u021bia din Rom\u00e2nia se zbate \u00eentre critici, eterne propuneri, bugete insuficiente \u0219i un curent ascendent de sus\u021binere a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului […]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":5964,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_eb_attr":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[14],"tags":[],"class_list":["post-6311","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6311","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6311"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6311\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5964"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6311"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6311"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/adfaber.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}